2010-06-21 23:53:13

MOTTO: iubim, deci existam.
Cand Antonescu mi-a cerut sa scriu ceva despre "U", m-am simtit flatat, in adancul sufletului meu doream acest lucru , dar in acelasi timp nu stiam exact ce urma sa scriu, eram ca si de obicei cu multe idei in creier, dar fara una finala si clara.
In drumul spre casa am ascultat la radio superbele versuri :
"If tomorrow never comes
Will she know how much I loved her
Did I try in every way to show her every day
That she's my only one
And if my time on earth were through
And she must face this world without me
Is the love I gave her in the past
Gonna be enough to last"
Atunci am banuit despre ce voi scrie - despre ce reprezinta azi, maine pentru multi nebuni, printre care ma numar si eu , iubirea adevarata fata de "U", aici trebuie sa ne cerem iertare parintilor si iubitelor, pentru ca vorba celebra a unui hatru din familia U-istilor, "IUbesc pe mama 50%, IUbesc pe tata 50%, si pe U 100%" este adevarata.
Orice iubire adevarata nu are nimic rational, orice am spune iubim cu adevarat pe cineva nu pentru calitati ci mai ales pentru defecte .
Noi, care am stat in ploaie, in ger, ne-am sacrificat pe noi si persoanele iubite pentru o iubire - "U".
Am multi cunoscuti care spun: "Nu pot sa mai tin cu U dupa ce blaturi a facut !" Pe acestia ii consider "bunii clujeni".
Acei asa-zis suporteri uita fundamentalulul: "Si la bine si la rau, U Cluj...".
Cine spune ca nu mai iubeste pe "U" inseamna ca nici nu a iubit niciodata, "U" Cuj nu i-a reprezentat si nu ii reprezinta, in viata cine nu se bucura de reusite persoanei iubite inseamna ca nu tine din suflet la aceea persoana .
Intreb si eu , naiv, cand copii nostri gresesc nu ii mai iubim?
Sambata, dupa meciul de la Lupeni, in Piata Avram Iancu, am simtit cu adevarat ce inseamna "U" - impreuna cu cateva sute de frumosi nebuni - acea senzatie frumoasa pe care nu o pot descrie, care isi are reversul in sentimente negative - frustare, suparare, ura - greu de descris si de trecut.
Alb-negru nu este doar echipamentul de joc, este starea noastra sufleteasca etapa de etapa, an de an, deoarece ne-am obisnuit sa trecem de la extaz la agonie si invers.
Celor care le place FOARTE MULT basmul as avea o intrebare: Daca o persoana draga ar fi grav bolnava - pe ultima suta de metri - si sansa ei la viata ar fi un ajutor material de la o persoana antipatica , ce preferati? Moartea persoanei iubite sau compromisul in vederea salvarii persoanei dragi?
Eu prefer sa ma bucur de persoana iubita, cu defectele pe care iubind le consider calitati, considerand ca cei care aleg prima varianta ca nu iubesc din suflet aceea persoana si iubesc mai mult eul propriu si ambitia personala.
"If tomorrow never comes�, as vrea sa spun tuturor ce reprezinta "U" cu adevarat:
"Echipa sepcilor rosii este istorie, dar in acelasi timp, poezie. O poezie a fotbalului, iar cand cobori pantele Feleacului, stadionul Ion Moina de sub Cetatuie, udat de apele Somesului, pare coala de hartie pe care se scrie aceasta poezie. Potcoava de pe tricourile jucatorilor, ca si potcoava stadionului este o emblema care dainuie in timp. O echipa care nu a putut fi destramata nici de vicisitudinile vremurilor, nici de razboi, nici de divizia C, nici de vantul care sufla mai mereu prin buzunarele fotbalistilor si suporterilor, iubita si adulata de majoritatea pustilor care se duc sa cante la stadion, pastrata in inima de cei care au trecut prin aulele si amfiteatrele Universitatii clujene, de multimea care se scurge pe Calea Motilor sau din Marasti�. (Chirila)
Totodata vreau sa ne aducem aminte, pe langa fostele glori ale clubului de niste anonimi, care raman vesnic in inima si amintirea catorva nebuni ca si noi:
Csaby Peter
Claudiu Beraru
Matei Marius
si altora pe care acum i-am uitat. Dumnezeu sa ii ierte.
PS: Mandru ca iubesc pe "U"! Sambata cu adevarat m-am bucurat!
[i]Traian Alb, suporter[/i]