Îi rog, din start, pe marii fani ai familiei Cristescu sa nu citească mai departe. Mai rog "şepcile roşii", pentru care fosta "U", actuala Mobitelco, mai înseamnă ceva, să nu înţeleagă greşit. Până la urmă, ei mai cred, eu nu. Şi, fiind vorba de trăirile mele, nu vreau şi nu pot avea polemici.

Aşadar. Zilele trecute stăteam pe o terasă, era seară deja. Amănunt: nu stau la masă cu kacaioţi perisabili, pentru că produsul deluros este singurul de la care mi se face rău înainte de consumaţie. Eram cu doi amici, iubitori de sport, dar nu suporteri fanatici. După câteva ore bune de dezbătut diverse, la un moment dat, un băiat de vreo 18 ani a cerut o ţigară, contra cost. Avea tricou alb-negru. Zic: "Ţii cu U, nu îmi trebuie bani." Răspunde: "Nu îmi place fotbalul. Ţin cu Mobitelco". "E "U", nu e Mobitelco", am zis, i-am dat ţigara, a plecat. Unul dintre amici a râs: "Ţi-a tras-o. De fapt şi la sală se strigă "Mobitelco" şi se flutură fulare cu Mobitelco". "Nu el mi-a tras-o, ci Cristescu". Mai auzisem asta, cu scandarea "Mobitelco", de la un prieten "U"-ist, dar nu mi-a venit să cred. M-a interesat baschetul vreo treizeci de ani şi m-a bucurat de multe ori. Inclusiv de Mircea Cristescu şi marea echipa în care a jucat, m-am bucurat. Mare jucător. Şi de campionii de anul trecut am fost mândru. Dar ce folos? Acum, din punctul meu de vedere, Cristescu este managerul care a ciopârţit Universitatea. Am amici "U"-işti care îl detestă. Şi pe el, şi pe soţia lui, de atunci de când ea a spus că echipa de baschet e a propriei lor familii. Eu am crezut că a scăpat un porumbel, pentru că unele doamne mai au obiceiul, dar tare mă tem că nu e deloc aşa. Prin urmare. O fi echipa de baschet a familiei Cristescu, nu zic nu. Dar, atunci, "Doamne, fereşte!" de-un divorţ, pentru că la partaj taie potcoava şi rămâne "U" şchiop, în două cârje. Deocamdată, e doar mutilat la modul sado-masochist. Stau să mă gândesc, cât mai pot. Că mintenaş apar stiuarzii, jandarmii, sau cine ştie ce mocani de serviciu şi îmi iau tastatura. Daca baschetul e în familie, l-au (pro)creat dumnealor, sau l-au moştenit? Asta e diferenţa. Soţii Cristescu cred că au conceput "U", cu polonicul, în mixerul din bucătăria familiei. Eu zic că l-au moştenit. Şi, dacă l-au moştenit, trebuia să aibă grijă de el şi să îl ducă mai departe aşa cum l-au primit. Nu au făcut aşa. Familia a creat un monstruleţ care tot creşte. Ca să fiu sincer până la capăt, unui balaur nu prea îi stă bine numai cu două capete. Poate de-aia şi-au mai facut un implant pe umeri, o hidoşenie, un mutant. Îi spune Mobitelco...

Nici nu îmi mai pasă, dacă Mircea Cristescu nu le face toate dinadins, atăta timp cât asta a creat. Mai ţin minte când s-au căsătorit. Toţi U-iştii s-au bucurat şi le-au dorit, din suflet, "casă de piatră". El acum ne serveşte altă casă de piatră: criptă. E şi pe post de dric, ne duce în siguranţă la odihnă veşnică de baschet. Îngroapă o bucată din istoria noastră. Se îngroapă şi pe el, care face parte din istorie, dar poate nu îşi dă seama. Ce are "U", cu "Hai Mobitelco"? Când eram copil, mergeam la meciurile din "Orăşenesc". Ţin minte că juca Sinteromul. Stăteau muncitorii suporteri, beau jumătatea şi strigau veseli: "Rom-rom Sinterom". Uite că o să ajung să aud, în loc de "Haide "U", vreo chestie de genul: "Acapulco, Mexico, bate astăzi (Mo)Bitelco, ghere ide Rojiko, te iubeşte Bubico". Ce mai pot să am eu cu echipa de baschet? Tribuna e din ce in ce mai  hazlie. În primele patru-cinci randuri, e plin de fătuce simpatice, de 13-14 ani, care se hlizesc când i se bălăngăne, la câte unul, aruncătorul de coşuri faciale. Ele se duc la meci ca să viseze frumos. Dacă le întrebi cine joacă, au sclipiri ruşinoase în priviri. În rândurile de sus, din câte spun amicii mei, e plin de buni clujeni, unii dintre ei abonaţi la "perisabilele" deluroase. (Mai sunt şi "şepci roşii", din "facţiunea" cea mai răbdătoare, dar dacă se mai încoardă smardoii lui Cristescu îi elimină şi pe ei.)

De aceea se strigă cu "Mobitelco". Cum ar fi, Mirceo, sa zbiere "Haide "U" toţi favoriţii tăi de la Energobit, Polus şi alţii ca ei, cu care ai sau ai avut contracte de publicitate. Te-ai prins? Asta ai făcut, Mirceo. Ne-ai alungat pe noi şi i-ai promovat pe ei. Mă gândesc cu groază că ai fi în stare să ne vinzi cu totul leproşilor din deal şi ai face-o fără remuşcări. Îmi amintesc că celălalt balaur, care are un cap chel şi unul de porc, vroia să îşi înfiinţeze, acum câţiva ani, echipă de baschet. După public, sponsori şi comportamentul tău faţă de "şepcile roşii", observ că e deja făcută pe jumătate. Îi spune Mobitelco. Aşadar, ne-au băgat în casă o grămadă de bitangi concepuţi pe terasament, din mame de pe deal şi taţi încerţi, iar pe noi ne-au scos afară. Nu ne-a ajuns unul în Cluj care a creat suporterul şobolan de difuzor. Avem acum şi suporterul balenă de băltoacă. Îi spune Moby Dick (Moby de la sponsor, Dick de la virilitatea şi virtuţile managementului). Balena pare la fel de feroce, de lacomă şi de mizeră, precum modelul din poveste şi şobolanul din conductă. Cel puţin, pe forumuri, e foarte nervoasă creatura. Acum, Mirceo, cel mai bine ar fi să repari. Dacă mai poţi şi dacă nu vrei să rămâi, în memoria suporterilor, ca "Hoţ de Simbol", "Gropescu", sau ca "Dricu' Mircea".

Sincer, am pătimit multe ca suporter al lui "U". Dar aşa de aiurea, aşa de jignit, de trist, cum m-am simţit când am auzit-o pe asta cu "Ţin cu Mobitelco", niciodata nu m-am simţit. Eu şi alţii la fel de supăraţi am vrea prea puţine, dle Cristescu (nu ştiu de ce era să scriu Chuck Norris). De exemplu. Să nici nu mai auzim de echipa şi suporterii Moby Dick, creaţi de voi. Să repari ce ai deteriorat. Aş  mai avea una dar mă cam iau frisoanele, numai când mă gândesc: să nu fie adevărat zvonul, conform căruia vrei să renunţi la denumirea "U". Deşi mie mi s-ar părea penibil, ca "U" să ajungă să fie rimă pentru Rojiko, Bubico şi Acapulco. "U" e Simbol, nu e locaţie de bordel în staţiuni exotice, unde îi pleacă la căte o vinitură mintea în vacanţă. Mă îndoiesc, însă, că te mai interesează strigătele din criptă. Mai ales acum, când mobitelcii şi Moby Dick-ul tău e pe val, în semifinale. Pe unii, Mirceo, dacă lucrurile vor continua aşa, performanţele tale viitoare nu îi mai intereseaza chiar deloc. Nu ne interesează dacă te arunci în Someş, cum e obiceiul, sau îl seci dintr-o sorbire cu secăturile sponsor prietene. Ai grijă, poate te uneşti cu vreo garnitura de tren şi cine ştie ce creatură nimurugă clasa a treia mai produci. Eu sper, dacă aşa procedezi în continuare, că cineva se va ocupa şi va înfiinţa o nouă echipă care să ne reprezinte istoria şi ne va face să te uităm. Nu îmi fac griji pentru tine. Te vor face erou alţii, care nu au avut, nu au şi nu vor avea trecut. NUMAI "U"!

Adrian Cinpoeru

P.S. Am pierdut cu Pandurii. Nu-i bai. Am câştigat o familie. Le urăm "Casă de piatră!". În a doua repriză, în sectorul VG a venit, direct de la nuntă, o mireasă însoţită de alai. Foarte frumoasă mireasă, aşa cum numai fanele lui "U" sunt şi vor fi. Adică, întotdeauna, cele mai faine. Baiul e că jucătorii au observat şi, în loc să îşi vadă de joc, s-au gândit să o danseze, să o fure, să îi fure păpucul... Nu ştiu. Numai în tribună se uitau. Când mireasa a plecat, ai noştri se holbau după ea, o căutau disperaţi din priviri. Aşa am luat golul, din neatenţie, drag şi curiozitate. Vine meciul cu frânele. Bine că nu e zi de nunţi...

P.S. În altă ordine de idei, Don Seriff ne-a bucurat şi s-a răzgândit. Îl anunţ că până şi Tina Turner se veseleşte bistoş şi îi horeşte dedicaţia aia cu "simplu da best"! Aia nu înseamnă că musai să ne-o pună la staţie. Noi ştim să cântăm şi singuri. Aşteptăm "Cronicuţa"!