Dacă tot strângem lei în pungă pentru femeile de serviciu de la club, ceea ce nu e rău până la urmă, mai bine am intra şi în Guinness Book. Primim mai mulţi bani şi nici nu umblăm cu miloaga. Apoi, ne facem cunoscuţi în lume. Vin la noi toate televiziunile mondiale, apărem şi pe Transilvania Live. Iar recordul e evident şi va râmâne valabil multe decenii. Cine poate avea mai mulţi investitori pe săptămână, lună, an, deceniu, decât „U” Cluj? Nimeni! Chemaţi, fraţilor, „Cartea recordurilor”, să ne omologheze la capitolul „Număr de investitori pe lună şi pe cap furajat de fraier de suporter”. Avem mai mulţi investitori la club, decât investitori străini a avut Boc în economia naţională în cele enşpe mii de guvernări caraghioase. Dar asta, de fapt, văd că nu prea contează! Am sesizat, mai nou, că mulţi dintre suporterii lui „U” sunt, în continuare, trup şi suflet, alături de primarul complice cu Walter şi solidari cu consilierii locali!

(Comunicat personal)
Aşa şi trebuie... Trebuie să dăm dovadă de mare caracter, demnitate, inteligenţă şi viziune... Trebuie să înghiţim rahatul protejaţior lui Arpix Kapdepulany din Consiliul Local, cu zâmbetul pe buze. Şi să mai cerem o porţie, eventual. De-aia avem o sută de ani de istorie, să lingem unde scuipă politrucii pedofilului... Tot aşa, fraţilor! 

Revenind la recorduri. Ultimul doritor de fotbal, patronul de la Alexandrion, intră în istoria omenirii ca cel mai rapid investitor ratat de pe orbita Pământ. Să recapitulăm! „Alcoolicii” au apărut în presă, în 29-30 decembrie, cu declaraţii, că ar vrea să cumpere „U”! Imediat, în 3 ianuarie, au anunţat că nu mai cumpără. Cică, între 31 decembrie şi 2 ianuarie, au aflat că „U” are datorii mai mari decât cele anunţate de sub peruca lui Mărginean. Cum adică, bre? Ce băuturi faceţi şi beţi voi, acolo, la Alexandrion, că v-au stricat complet de cerebel şi de cap sec?

Cu cine au vorbit dumnealor, cei de la Alexandrion, în trei zile, timp în care s-au răzgândit? În 31 decembrie, în ajun de Revelion, au sunat la ANAF să ceară informaţii financiare despre „U”. Au vorbit cu robotul telefonic, eventual, dar şi ăla era la schi şi vin fiert, la Poiana Braşov. Aşadar, canci informaţii. Până în 3 ianuarie, ce şi de unde au mai aflat ei despre situaţia financiară a clubului, de s-au răzgândit inopinant şi nu mai vor să mai cumpere „U”? Vă spun eu... Au deschis discuţia despre „U”, în seara Revelionului, dialogând prin mestecare cu nişte icre negre, de doliu. Apoi au mai căscat gura la nişte măsline cunoscătoare de contabilitate, la fel de negre, în sos alb şi în specialităţi de lux. La 12.00, au băut o cupă de şampanie, din producţia 1919 şi şi-au făcut urările de rigoare. Apoi au mai făcut nişte controale financiare în somoni, sarmale, piftii şi prăjiturele. Au tras o ocheadă scurtă şi în conturile siliconate din decolteurile curvelor lor de lux, invitate speciale. Spre final,  când au aflat de la cele îngurgitate ce datorii are clubul, şi-au pus fular alb-negru pe ochi, au dansat „Periniţa” şi s-au pupat bot în rât, de la distanţă, cu Boc, Walter, Capră şi alţi penali prieteni. În primele zile din ianuarie, alexandrionii s-au consultat financiar şi hepatic cu nişte potroace, burţi şi perişoare în zamă de bilanţ acrişor. În 3 ianuarie, „alcoolicii” au râgâit informaţiile bugetare,  din meniul digerat,  în toată presa şi au anunţat că nu pot cumpăra „U” că li s-a aplecat de la scobitorile înfipte-n chiftele. L-au făcut mincinos şi pe bucătarul de serviciu Mărginean, care a păcălit reţeta şi a furat la gramajul datoriilor. Ăsta e bucătar de când, pus de Walter, mănâncă rahat cu polonicul, în locul celui care a descoperit petrol în gunoaie.

Varianta în presă, e varianta lor. Varianta reală poate fi cu totul alta. De exemplu, Boc, ca să nu fie întâmpinat de „U”-işti cu înjurături şi bannere băşcălioase de Revelion, l-a pus pe Walter să mai găsească un prieten pseudo investitor. Doar pentru sfârşit de an, până trec sărbătorile. Capră i l-a livrat lui Walter pe arabul de la Alexandrion. Bănuiesc că la câtă evaziune sau contrabandă au făcut ăştia doi se cunosc de la Tribunalul Ploieşti şi de pe la DNA. Prostirea suporterilor lui „U” s-a făcut, din nou, urgent, la comandă, prin gazetele locale controlate de politrucii PDL, servitori ai primarului penibil. „U”-iştii, cu speranţe în suflet, au muşcat-o şi pe asta. Au ciocnit pe la revelioane: „Un an bun pentru „U”, Doamne ajută!”, crezând în ce scrie presa. De fapt, ne-au mai tras-o o dată... 

 Adrian Cinpoeru  

PS Apropo. La Revelionul din Piaţa Avram Iancu, Emil Boc şi Aurel Tămaş au cântat liniştiţi, nederanjaţi. Nu am înţeles, exact, de ce, la cumpăna anilor, imediat după „La mulţi ani!”, Tămaş a cântat-o pe aia cu „De-oi muri, m-or pune-n groapă...”  Foarte probabil, a fost cu dedicaţie, de la Boc, pentru toţi „U”-iştii şi iluziile lor. Altfel, mă gândesc că Aurel trebuie să fie mai idiot ca primarul, ceea ce e imposibil. Cum să să cânţi din astea, cu „moartea”, „groapa”, „piatra la cap”, exact la intrarea în noul an? Preferam să cânte „Revelion cu Alexandrion”, dar să fie ceva adevărat în asta... E o altă minciună, o altă amăgire, o altă batjocură, doar...