Blag: O reverenta pentru handbalistele de la "U"
Într-una dintre cărţile mele, "De Cluj, numai de bine" şi-a găsit locul şi un articol pe care l-am scris în 04 mai 2009, pe vremea cînd Universitatea Joildon lupta pentru a nu ajunge în liga secundă. Era vorba despre Mihaela Ani Senocico şi titlul era aşa: "Cel mai mare U-ist".
Mi-am adus aminte fulgerător de acel articol azi, cînd Universitatea Cluj a fost încununată pentru a treia oară consecutiv cu titlul de vicecampioană naţională la handbal feminin. O realizare care, în condiţiile în care Oltchim a "ucis" de multă vreme competiţia, echivalează cu un titlu de campioană. Mi-am adus aminte şi de Mihaela Ani Senocico, cea care după ce a născut a avut probleme mari de tot cu fetiţa sa, o micuţă care a suferit destul datorită unor probleme medicale (cunosc problema în amănunt, dar nu insist).
Din fericire pentru toată lumea lucrurile au revenit la normal. Şi Mihaela Ani Senocico se poate bucura din nou alături de colegele sale pentru cîştigarea acestei medalii de argint. Şi odată cu ele ne bucurăm şi noi, pentru că o muncă nevăzută dar asiduă şi-a arătat pentru a treia oară consecutiv roadele. Această formaţie, U Jolidon, merită toate laudele din lume iar antrenorul Gheorghe Covaciu o mică statuie (pentru perseverenţă şi rezistenţă la stres, pentru că viaţa lui la această echipă nu a fost una uşoară).
Şi pentru că probabil v-am făcut curioşi în ceea ce priveşte articolul din 2009, vi-l arăt aşa cum a apărut atunci, fără să schimb nimic:
"Cotidianul Clujeanul a scris că Mihaela Ani Senocico este însărcinată în luna a doua, dar continuă să joace handbal, pentru a-şi ajuta echipa în lupta pentru evitarea retrogradării. De obicei, nu preiei ce scriu alţii, ba chiar te fereşti să aminteşti de concurenţă. De data aceasta însă, cred că toată presa clujeană ar trebui să facă loc unei reverenţe în faţa acestei extraordinare sportive. Ne amintim cum a jucat, cu o afecţiune gravă la coloană, cum a prins naţionala în pofida unei atmosfere ostile create în jurul ei. Iar acum, ca şi cum nu ar fi fost îndeajuns pentru a ne convinge din ce aluat special este zămisilită, a „comis-o” şi pe asta, intră pe teren însărcinată. Să joci într-o asemenea condiţie, mi se pare semnul suprem de iubire pentru un club care împlineşte în acest nouăzeci de ani. Propun ca Mihaela Ani Senocico să primească titlul de cetăţean de onoare al acestui oraş. Ce poţi să faci mai mult pentru Cluj? Spuneţi-mi voi dacă ştiţi".
PS Ce credeţi, e destul de actual articolul?
Stiri din aceeasi categorie
Doi copii cântă şi sar la T2. Au fulare cu Şepcile Roşii legate de frunte. Pe stadionul din Sfântu Gheorghe. Într-o joi. "U" joacă cu norvegienii de la Brann - numai realitatea poate pict ...
Un râu curge şi nu se uită în nici o altă direcţie, doar curge. Roata morii doar cerne prin ale sale roţi şi macină ani, stări, generaţii, clipe, lacrimi, bătături ale beţelor de steag şi tobe. S ...
Patru etape. Două puncte. Două penalty-uri ratate. Un meci fără nici un şut pe poartă. ”Catastrofă”, ”sub orice critică”, ”străini de fotbal” – cam astea sunt c&a ...
Care este poziţia pe care se va afla Universitatea Cluj la finalul sezonului regular al Superligii în ediţia 2024-2025?
Spune-ti parerea pe forum. Avem zeci de modele de articole cu insemnele simbolului clujean.

