Web design Cluj
Stoica: pentrunoidoaruclujconteaza

Mai raman putin. As vrea sa mai privesc inca o data spre trecut. Imi e dor de frumusetea arenei. O vad si flacarile trecutului imi aduc in minte frumusetea vremurilor de alta data. As vrea sa mai primesc un sarut de la aceasta mirifica frumusete. O sa imi fie dor de visele tale dulce amintire si de imaginea pe care ai daruit-o lumii intregi.

De acum ne intoarcem unii spre altii. Ar trebui sa ne privim ochi in ochi si sa vedem imaginea noastra reflectata acolo. E cel mai de pret lucru. Acolo, in ochii celor din tribuna, se vede un mic simbol al Universitatii, un simbol pe care fiecare dintre noi il poarta undeva: unii in ochii prin care nu mai vad, altii in pixul care asterne idei pe foaie, sau pur si simplu pe reverul hainei sau pe un tricou. Cu totii insa sunt frati U-isti. Tribuna rabda multe, dar mai rabda si dragoste. A iubi nu e un lucru urat. Poate unii dintre noi am uitat sa iubim. Altii au ura prea multa in ei ca sa vada de fapt cat de indragostiti sunt de simbol! Aruncam acum spre aproapele nostru sageti fara sa gandim ca ei sunt cei langa care vom fi in liga a doua sau a cincea…cine stie incotro ne duce drumul. Oare cei care arunca acum sagetile..vor mai putea privi in ochii celor pe care i-au hulit…si totusi se afla in tribuna sa sustina neconditionat un simbol. Eu unul voi fi acolo. Puteti sa ma urati, ba mai mult decat asta…puteti sa ma jigniti. Unii oameni mici stiu sa raneasca prin vorbe, oamenii mari insa o fac doar prin fapte marete.

Am sa ridic privirea si am sa plec lasand in spate tot ce era frumos. Am inchis asta in cufarul cu amintiri. Eu il am de cand eram mic. Nu am stiut sa ma mandresc cu el, pentru ca am fost prea ocupat sa iubesc Universitatea. Am sa raman in amintirea unora de 3-4-8 ani. Ce mai conteaza asta? Ce am eu in suflet doar eu stiu. Examene pierdute, fericire, camaraderie si lacrimi de suparare…. Stiti ca tot pe tribunele astea am vazut o fata de care m-am indragostit? Aici, pe urmele ruinelor unui templu, am invatat cantecele lui U. Am reusit sa le retin versurile, mult mai bine decat reuseam sa retin versurile cantecelor mele in concerte…insa nu asta e important….ci iubirea. Am reusit sa il descopar pe Bodea. Am plans la patima condeiului lui. Ii multumesc lui ca m-a invatat sa iubesc cu adevarat. Am invatat sa arunc si cu petarde si sa injur, la fel cum am invatat sa scriu cantece si versuri pentru U. Am invatat copiii sa iubeasca simbolul asta sfant. As putea maine sa mor si as fi fericit ca le-am vazut zambetul si i-am auzit cantand.

Nu am sa plec de aici niciodata, pentru ca aici simt ca e locul meu. Daca am sa mai pot am sa mai cant copiilor cantecele minunate si am sa le povestesc de Luca. Am sa le spun de Anca si de Campeanu. Stiti, ma uitam intr-o zi la nea Remus si mi-au dat lacrimile. A sarutat o carte. Am crezut ca se coboara cerul spre mine. Am vazut ochii in lacrimi ai lui Vitzu si am stiut ca VIATA ASTA AM SA TIN CU “U”.

Politica? Are vreo importanta? Oricum nu i-a pasat politicii de noi. Lui Boc? Poate niciodata….

Walter? Doar un om mic care ne-a ingropat.

Tiril? Un om care nici nu stie daca a incercat sa faca ceva…a avut vreo vina sau nu…istoria il va judeca, asa cum istoria ne judeca pe toti.

Asociatia Sepcile Rosii? Niste prosti. In frunte cu Misan, Folea, Predescu… au inceput sa castige teren in imagine. Bine au facut ca au dat in ei cu noroi. Era necesar sa fie manjiti cu minciuni mizeriile astea care au facut proiecte si au strans bani pentru copii Universitatii. Eu? I-as fi atacat cu pietre, trebuiau omorati! Mizeriile astea… au avut tupeu sa scoata o carte??? Ce nesimiti. Poate ca vorbim prea mult despre ei. Ar trebui sa scoatem in evidenta alti oameni care chiar au stat acasa sau au privit din linistea tribunei oficiale meciurile Universitatii. Aia sunt oameni cu adevarat… cei care au primit invitatii nu cei care au platit biletul.

Insa cu totii suntem aceiasi. Mai frumosi sau nu, mai grasi sau nu, mai prosti sau nu…o apa suntem cu totii. As vrea sa renastem si sa privim viitorul in ochi. De data asta nu in ochii nostri…ci in ochii copiilor. In ochii lor sunt aceleasi simboluri, insa in ochii lor mai e si multumirea, mai e frumusetea vietii si statornicia.

Domnilor, am trecut prin IAD, e momentul sa lasam orgoliile si iubirile gresite. E momentul sa privim in fata viitorul. Daca nu ii ascultam tanguirea ne va pedepsi dur. Trebuie sa fim uniti si nu doar in vorbe.

PENTRUNOIDOARUCLUJCONTEAZA

Ciprian Stoica



  • Stoica: pentrunoidoaruclujconteaza

Stiri din aceeasi categorie

Alexoaia: Cum m-am intalnit cu Merlier

Vă mai amintiti cred cu toții de sezonul 2007-2008, când dupa 8 ani de zile am revenit în prima ligă, de unde am plecat mai repede decat venisem, în urma unui meci cu cântec și ...

Nea Titi: Un secol de la infiintarea "U"

După unirea Basarabiei și Bucovinei de Nord cu țara, la 1 Decembrie 1918 are loc unirea Transilvaniei cu Țara Românească, împlinindu-se astfel visul românilor de pretutindeni. ...

Visan: Intamplari cu si despre "U"

Buna ziua. Mă numesc Vișan Mircea Lucian. Am 22 de ani și iubesc "U" de o viață. Am decis să împărtășesc cu voi, prietenii mei U-iști, amintirile legate ...

Total voturi: 427

In ce faza a Cupei Romaniei va ajunge in sezonul 2017-2018 Universitatea Cluj?

Faza a IV-a
Saisprezecimi
Optimi
Sferturi
Semifinale
Finala


Inregistrare ca suporter
Pentru a-ti confirma contul va fi necesar sa ne oferi un link spre profilul tau de Facebook sau Numele unui veteran din galerie care sa confirme ca te cunoaste!

Campurile marcate cu * sunt obligatorii

Probleme vizualizare site

În cazul în care site-ul nu îl vedeţi aşa cum trebuie, vă rugăm downloadaţi de AICI fontul Calibri şi fişierele din arhivă copiaţi-le în folderul "Fonts" din Windows-ul dumneavoastră (C:\WINDOWS\Fonts)